21 ianuarie 2015

Ileana Lazariuc – Viaţa între Bucureşti şi Monaco

După şase ani în care a preferat să stea departe de bliţuri, Ileana a acceptat să revină, doar pentru o zi, sub lumina lor. Extrem de discretă cu viaţa privată, ne-a povestit despre tranzitul permanent Bucureşti – Monaco şi timpul dedicat în întregime soţului ei, Ion Ion Ţiriac, şi celor doi băieţi ai lor.
 
Holul unui hotel mare precum J.W Marri­ott poate fi la început de weekend spaţiul de tranzit a zeci de oameni de afaceri, uniformizaţi de costumele sobre şi genţile de voiaj masive Louis Vuitton pe care le cară cu sine. Stau relaxată în holul acesta compact şi privesc fără grabă personajele care se perindă, ştiind că am ajuns cu ceva vreme înainte de ora stabilită. Doar că la un moment dat, pe holul de care vorbesc, printre acei „men in black“ grăbiţi, îşi face apariţia o siluetă longilină, purtând un pulover roşu aprins. Îmi in­chid ochii ca în faţa unei lumini puterni­ce, iar când îi deschid din nou, lângă mine se află Ileana. Vom trece peste de­talii precum „arăta minunat nemachia­tă“, căci acest lucru nu e vreo surpriză, şi adaug că soţia lui Ion Ion Țiriac, trează de la 6 a.m, ca în fiecare zi a vieţii ei, deja îşi luase micul dejun, fumase ţigara, bău­se cafeaua şi aştepta prima şedinţă foto pentru o revistă după o pauză considera­bilă. Poartă geantă Céline şi pantofi-sport Isabelle Marant, însă stilul nu e epatant, ci mai degrabă unul axat pe comoditate. Outfitul ei îmi aminteşte de cel simplu al actorilor americani surprinşi pe stradă de paparazzi, cu toate că de ani de zile locuieşte la Monaco.

MONACO-BUCUREȘTI-MONACO

Elanul meu de narator e întrerupt de vo­cea Ilenei, care îmi răsună în minte, co­rectându-mă apăsat: „Dar stai, noi nu am plecat niciodată din România. Nu ştiu de unde ideea asta, că ne-am mutat în altă ţară! Parcă am fost plecată în America şi nu am mai venit de zece ani. Că am stat şi în altă parte asta e altceva, dar noi nu am lipsit mai mult de două luni din România, am venit chiar foarte des.“ „Totuşi, de ce atâta discreţie“, insist, dând-o ca exemplu pe Mihaela Rădules­cu, care, deşi stabilită la Monaco, a ţinut legătura cu presa noastră. Ileana mă co­rectează din nou: „Cred că presa a ţinut legătura cu Mihaela. Ea e o profesionistă, o femeie deosebită, care, având nenumă­rate proiecte, normal că a avut ce comu­nica presei. Eu nu am avut evenimente mondene, mie nici nu îmi plac. Prefer să îmi petrec timpul cu familia mea, copiii mei. Treburile de faţadă nu m-au atras niciodată.“

UN AER LIPSIT DE GRIJI

Cândva, această strălucire făcea parte din viaţa ei , însă multe s-au schimbat. De pildă, i-am propus iniţial un shooting cu ţinute provocatoare, idee pe care a res­pins-o, motivând că nu o mai reprezintă pe ea, cea de acum, soţie şi mamă. Răs­punsul venea chiar în ziua în care Kim Kardashian, soţie şi mamă, apărea com­plet goală în Paper Magazine. Spre deo­sebire de aceasta din urmă, Ileana îşi îm­parte viaţa în două: înainte de copii şi după copii. Alexandru (6) şi Nicholas (5) sunt, alături de Ion Ion, băieţii din viaţa ei, cărora le dedică tot timpul. Dacă mă uit mai bine la Ileana, aşa cum fac în timp ce make-up artistul îi conturează faţa şi aşa bine structurată, Ileana pare ea însăşi un copil. Lipsită de aroganţă, îşi pune mâinile la ochi ruşinată când îi amintesc de trecutul său muzical, trece în revistă râzând ziua în care şi-a vopsit singură pă­rul în şuviţe şi-mi dezvăluie, ca pe un se­cret bine păzit, convingerea ei că pentru un ten perfect nu sunt necesare cremele costisitoare. Nu pot să nu remarc, desi­gur, aerul acela complet lipsit de griji, pe care îl atribui prosperităţii financiare. „Eu, soţia unui magnat… nu ştiu, mă amuză tare expresia asta. Sunt soţia soţului meu, trăiesc într-un glob, dar nu de cristal, ci unul pe care ni l-am creat noi de-a lungul anilor, unde avem probleme­le, grijile noastre. Nu-ţi imagina că toată ziua e Disneyland la noi acasă.“

VIAȚA FĂRĂ CANCAN-URI

Îmi vorbeşte despre liniştea pe care a gă­sit-o la Monaco şi-mi amintesc automat de perioada când împreună cu Ion Ion forma cel mai urmărit cuplu. I-am amin­tit şi ei episodul, deşi pun pariu că nu ţinea neapărat. Completează, însă, diplo­mat: „când presa vede că nu se mai în­tâmplă nimic, te lasă în pace. Ce să mai scrie acum? Că am fost la supermarket şi am cumpărat lapte? La un moment dat au scris că divorţăm. Ce pot să scrie ei despre noi când nu le dăm subiect? Avem copii, deci trebuie să mai facem unul, suntem încă împreună, deci poate divorţăm. Doar de asta se pot lega.“


CEL MAI IMPORTANT LUCRU

Mă întorc în timp, la ultimul său material din VIVA!, în 2008, când tocmai născuse primul copil. De atunci, a devenit o apariţie extrem de rară, aşa că-s curiosă care a fost cel mai important lucru pe care l-a făcut în aceşti ultimi şase ani: „În primul rând, am născut încă un copil, deci un lucru important dintr-un foc…Am avut multe evenimente importante, poate altora li se par nimicuri, dar cre-de-mă că nu ţi-ar ajunge o revistă sau două sau trei să-ţi povestesc ce am făcut eu în acest timp.“ Îmi spune că ea şi Ion Ion sunt o echipă când vine vorba de educarea copiilor: „Dacă eu am spus nu, el nu va spune da. Încercăm să facem cu schimbul, să nu fiu eu poliţistul rău întot­deauna, iar el poliţistul bun. Aşa că ne ducem deoparte şi stabilim: e rândul tău astăzi, tu eşti ăla rău azi.“ Evident, vreau să ştiu şi cum îşi răsfaţă nepoţii Anastasia Lazariuc şi Ion Țiriac. „Dar ei mai au doi bunici“, îmi explică Ileana. „Adică mama lui Ion şi mătuşa lui Ion, care e şi ea ca o bunică. Sunt nişte copii foarte răsfăţaţi din punctul ăsta de vedere. Referin-du-mă la mama mea şi la tatăl lui Ion, ei nu sunt ca nişte bunici clasici, care au ieşit la pensie, ei muncesc. Dar încercăm să petrecem foarte mult timp împreună, mergem în vacanţe împreună”, zice ea.
 
CEL MAI DIFICIL JOB

De când a devenit soţie şi mai ales mamă, Ileana a lăsat deoparte orice plan profesi­onal. Când am insistat să aflu cu ce se ocupă atunci când nu trebuie să aibă gri­jă de copii, mi-a răspuns firesc: „De copii trebuie să ai grijă în permanenţă, dar în­cerc să am grijă şi de mine şi să petrec timp cu soţul meu. Fac sport, mă uit la filme, merg la supermarket, cumpăr mâncare. (râde) Cu trei băieţi în casă cre­de-mă că trebuie să cumpăr mâncare foarteee des. Dacă se stinge lumina în su­permarket, ştiu exact unde sunt laptele, brânza, totul.“ Ca pentru sine, continuă amuzată: „Știi cum îmi dau seama că nu mi-a ieşit o reţetă? Când îl văd pe soţul meu că, după ce termină de mâncat, se duce la frigider.“ Îmi menţionează imedi­at că speră ca în curând să poată lansa un proiect foarte drag ei. Unul despre care nu îmi poate da detalii, ci doar indicii de-spre ceea ce nu este: nu e legat de show­biz, nu e legat de televiziune, nu pictează, nu scrie cărţi, dar e totuşi un proiect „în domeniul frumosului.“ „Uite că sunt aici, dar departe de mine ideea unei reveniri, a unei relansări. Revista voastră se relan­sează, eu nu. Eu continuu să fiu aceeaşi Ileana“, încheie ea subiectul înainte de a fi chemată la primul cadru.

LOVE STORY

Cum s-a schimbat relaţia ta cu Ion Ion după atâţia ani împreună şi doi copii?

Chiar dacă sună a clişeu, am devenit mult mai maturi, mai responsabili, relaţia e mult mai sigură, mai calmă, nu mai e zbuciumată. Acum avem o legătură foarte strânsă, noi doi ne-am creat o lume a noastră. Avem limbajul nostru, îţi spun sincer că, dacă ai sta lângă noi, nu ai înţelege ce vorbim. Avem glumele noastre cu tot felul de subînţelesuri, pe care le-am deprins în ani. Alt­cineva nu ar înţelege. De aceea evităm să facem lucru­rile acestea public sau de faţă cu prietenii. Râdem în continuare extrem de mult împreună. Vom fi împreună până la adânci bătrâneţi. Cel puţin aşa sperăm noi, într-o lume ideală.

Acum şase ani ne povesteai că soţul tău e romantic. După încă şase ani, cum stau lucrurile?

El nu a făcut gesturi romantice public, ca să ştie toată lumea că e romantic, le-a făcut între noi. Ne surprin­dem unul pe altul cu nimicuri, ne trimitem mesaje. Ce ne bucură pe noi poate li se pare o banalitate celorlalţi.

Vă mai doriţi copii?

Mi-aş mai dori foarte mult o fetiţă, dar deocamdată nu avem în plan încă un copil. Amânăm an de an, tot amâ­năm. Deocamdată vreau să mă focusez pe cei doi băieţi, sunt la o vârstă la care trebuie să fii tot timpul cu ei, să le acorzi toată atenţia, să le explici ce e bine, ce e rău.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu